Cresc fetele mele … una in suflet alta in fata ochilor

Trece repede timpul … parca mai ieri o nasteam pe Gabriela fetita mea din cer si in aceste momente se implinesc 3 ani si 2 luni de cand am adus-o pe aceasta lume, pt a ma bucura de ea, chair daca nu pt mult timp
La fel continua sa treaca timpul si in ceea ce o priveste pe fetita ema de pe pamant …
Trece timpul si fetita mea creste … parca mai ieri ma rugam si incercam sa o dezvat de sanul pe post de suzeta (nu am reusit dar nici nu am fost prea perseverenta), dar acum la aproape 15 luni incet si sigur se dezvata singura. Daca inainte se trezea de 4 ori cel putin pe noapte acum se trezeste mult mai putin. Azi noapte de exemplu s-a trezit (semitrezit cum face de fiecare data) la 22 adica la cca 30 min dupa ce o culcasem a supt putin s-a intors pe cealalta parte si s-a culcat mai departe, iar pana la 5.30cand sotul s-a imbracat de mers la servici a dormit fara sa ma caute. Nu am avut parte de atata somn neintrerupt de cand s-a nascut ea decat de vreo 2-3 ori, iar daca calculez si noptile in salonul post operator degetele de la o mana imi ajung sa numar noptile asa lungi. Daca nu zaream lumina de afara nici nu banuiam ca e deja dimineata, iar cand mi-am intrebat sotul cat e ceasul si mi-a zis 5.30 mi se parea ca traiesc un vis, o priveam si ma intrebam unde e copilul care ma cauta mereu … cu nostalgie mi-am rapuns tot eu “A crescut”