Cum am “aruncat” banii la gunoi

Cum ajung să arunc banii la gunoi

Când aud de bani aruncați la gunoi îmi aduc aminte de o scenă din copilăria mea, o scenă despre care i-am auzit povestind pe părinți, iar mintea mea absorbantă de copil a înregistrat-o și o rememorează cu fiecare ocazie.

Unul din vecinii din curte a pus salarul pe ziar după ce l-a terminat de citit și a împăturat ziarul în două. Când soția a venit acasă a luat ziarul și l-a aruncat. Când au realizat ce au facut a fost tardiv … Nu e o poveste extraordinară, dar este o poveste reală.

Revenind la postarea mea, nu, nu am aruncat la propriu banii la gunoi, dar îi arunc de fiecare dată când cumpăr ceva și înainte să ajung să îl folosesc se strică și îl arunc. Sau când ceva produs de noi ajunge la gunoi. Pentru că pentru a-l produce ne ia timp, timp care înseamnă bani.

Fiecare surplus poate fi o rezervă sau o pierdere

Știu că muncim pentru fiecare leu și fiecare minut de muncă în gospodărie este bine să îl valorificăm la maxim.

Nu o dată am cumpărat ceva ce a ajuns la gunoi. Fie legume/fructe/lactate care s-au stricat înainte de a le folosi sau sub formă de mâncare neconsumată.

Anual tone de alimente ajung la gunoi din neglijența noastră, din nepăsarea noastră sau din lipsă de timp. Nici una din motive nu e o scuză.

Scriam acum ceva timp un articol despre cum putem folosi resturile alimentare. Un alt mod de a da viață resturilor vegetale neprocesate termic este acela de a-l transforma în compost. Deseori ajung să fac asta cu legumele și fructele nefolosite, însă marea mea supărare, pe mine, este că nu valorific înainte de a se strica. Optim ar fi nu să le transformăm în compost ci să le punem la păstrare în modul de conservare ales.

Mă uitam zilele trecute la lădița cu roșii și gogonele culese înainte de îngheț, pe frig, cu fata în brațe, care au ajuns la compost … Aveam în plan să le pun sau să le aduc mamei să le pună. Zilele alea nu aveam drum pe la mama și nu vroiam să consum benzină degeaba. Pe când am avut drum s-au stricat. Am “economisit” maxim 5 lei și am aruncat vreo 10 kg de produse bio-eco. Nu au costat mult, nici un leu sămânța, dar pentru apa cu care le-am udat hidroforul a consumat curent, iar semănatul, udatul, plantatul, săpatul, copilitul și culesul lor au consumat macar 5 ore din timpul nostru.

Timpul înseamnă bani

Salarul minim pe economie net din iulie 2015 este 777 lei pe lună. Dacă cele 5 ore le munceam undeva pe salar minim, am fi realizat 24 lei. Iar 5 ore de joacă activă în plus cu fetele ar fi fost de neprețuit pentru ele și pentru noi.

Uneori a economisii înseamnă a pierde

Dacă le puneam la timp la păstrare pentru iarnă ar fi valorat destul de mult … Așa am “economisit” 5 lei dar am pierdut zeci de lei. Vă puteți da seama singuri care e “economia”.

Ce e de făcut pentru a nu arunca mâncarea la gunoi?

1. Cumpărăm / Producem cât avem nevoie:

Lista de cumpărături poate fi un real folos pentru fiecare familie. Lista poate fi realizată în multe feluri: clasic cu pixul pe hârtie, tehnic pe calculator, modern cu ajutorul diverselor aplicații. Totuși cel mai interesant mod mi s-a părut cel propus de Adriana. Este un format excel care generează lista apăsând butonul generare. Vă invit să citiți articolul ei și să descărcați fișierul excel pus de ea.

Lista se va realiza în funcție de meniul săptămânal, în cantitatea necesară dar suficientă. Unele legume/ fructe/alimente se pot cumpăra și pe termen mai lung, dar atenție la modul de păstrare și la perisabilitatea lor.

Dacă tot am vorbit de meniu în sfârșit mâine voi posta meniul promis acum câteva luni.

2. Le folosim în timp util:

Fie că le consumăm crude, sau că le transformăm în fel de mâncare, fie că le conservăm într-un fel sau altul, cel mai important este să le folosim cât mai proaspete, cât mai curând după cumpărare.

3. Nu cumpărăm/culegem mai mult decât putem folosii în timp util

4. Alegem produse cât mai proaspete:

Important e să nu fie stricate, chiar și puțin. Totuși aș face aici mici observații: de cele mai multe ori produsele bio-eco sunt mai “defecte” și totuși le recomand pentru că sunt mai sănătoase, mai aromate și mai hrănitoare.

De asemenea uneori cumpărând produse calitatea a doua facem mari economii. Pentru ca economia să fie reală în primă fază se va estima direct la tarabă cam ce procent se va arunca. Dacă și așa prețul e bun se va estima timpul necesar pentru valorificarea lor. Dacă dispunem de timpul necesar atunci merită. Dacă cumpărăm produsul pe termen scurt cu consum imediat sau în următoarele zile se vor consuma în primă fază cele mai “defecte” lăsându-le pentru consumul ulterior pe cele mai bune.

5. Apelăm la ajutoare:

Când știm că timpul nu ne permite putem apela la ajutoare: soț-copii, mame-soacre, cunoștințe-prieteni sau persoane plătite gen menajere dispuse să facă diferite treburi în schimbul banilor sau unor produse.

Putem lua exemplul acestui bărbat și să spunem NU RISIPEI.

Românii sunt unul din popoarele cele mai risipitoare când vine vorba de alimente. Poate de ce pământul pe care e așezată țara noastră e foarte rodnic și darnic … Cu toate astea ne plângem de sărăcie și că nu avem bani de mâncare. Ce ar fi dacă în loc să aruncăm produsele le-am valorifica? Pentru noi sau pentru alții! Până și conservele noastre delicioase (magiunuri, gemuri, marmelade, murături, brânzeturi etc.) sunt renumite în lume și mai sunt și căutate și bine plătite. Cred că doar așa rodul pământului nostru darnic ne-ar îmbogății.

Sursa foto: Hepta