RETURN TO ZERO
Filmul a fost realizat in memoria lui Norbert Krekorian Nanish (nascut in 12 iulie 2005) si chiar daca din punctul meu de vedere ar mai fi trebuit sa fie atinse multe alte etape, normale, prin care trece un parinte de inger e un film foarte bun, bine documentat pe care mi-ar place foarte mult sa il vada TOATE cadrele medicale, poate atunci s-ar schimba ceva.
Va invit sa il vizionati, daca nu, macar sa cititi citatele din film pe care le-am transpus in aceasta postare.
Acest copil nu a stiut altceva decat dragoste. Nu i-a fost niciodata foame. Nu i-a fost niciodata frig. Pentru scurt timp cat a fost aici, a avut parte doar de ce poate fi mai bun. Pentru un copil, o zi e cat o suta de ani … Asa a fost pentru Arthur, cat a fost aici, a trait o vesnicie.
Ai petrecut ceva timp cu el? Bun. Uneori, ei … Ei ar trebui sa iti dea aceasta optiune si ma bucur ca au facut-o.
– Simt ca am fost dusi de nas. Nu stiu daca are de a face cu raspunderea sau malpraxisul, dar lucruri din astea nu prea se intampla.
– Din pacate, uneori se petrec (…) Stiu ca e greu sa acceptati, dar se nasc mult mai multi copii morti decat se crede. Unul la fiecare 160 nasteri. Si la jumatate din ei nimeni nu stie de ce.
”-Multi oameni pe care ii cunosc considera ca mi-e greu. Fug in alta directie cand ma vad
-Le este greu si lor!
– Da, sunt sigura ca le este tare greu sa spuna ”Salut”
– Ei nu stiu ce sa spuna! Doresc ca lucrurile sa redevina cum au fost.
– Crezi ca eu nu vreau?
– Asta nu se va intampla! Ai fost destul de norocoasa sa experimentezi ceva la care putini oameni au curajul macar sa se gandeasca.
– Nu ma consider chiar norocoasa!”
Am pierdut o parte din mine in acea zi si nu am sa mi-o recapat (…) Exista viata dupa asta. Iti fagaduiesc. Am fost binecuvantata cu inca doua fete dupa ce mi-am pierdut fiul. (…) Si nu imi pot imagina viata fara ele si nici nu vreau. Datorita celor prin care ai trecut, datorita a ceea ce te-a invatat fiul tau, vei fi pentru totdeauna disponibila unui copil, vei pretui acel copil mai bine decat o fac majoritatea parintilor. Si acesta e intradevar un dar. I-am iubit cat se putea, cata vreme au fost aici. Nimeni nu ne poate rapi vreodata acest lucru. Vei fi pentru totdeauna mama lui Arthur. Fi mandra de asta. El este.
”Acea ora care am petrecut-o cu el … imbratisandu-l, sarutandu-l … a fost cea mai frumoasa ora din viata mea. Nu vroiam sa se se mai termine! Ceea ce e ciudat, aceasta durere ce o simt, imi place. Si o strang la piept. Mi-e teama ca daca ii dau drumul … voi pierde ultima bucatica din el ce o mai am.”
– Uite, stiu ca e greu acum, si s-ar putea sa nu aiba un sens, dar totul se intampla pentru un motiv (…) si eu am pierdut un copil. (…)
– Avortul nu e acelasi lucru cu nasterea unui copil mort, mama.
– E totusi o pierdere, Maggie Si asta doare. Nu e doar pierderea copilului… Este … E pierderea unei posibilitati a ceea ce putea fi. Si asta e exact la fel.
– Imi pare rau ca ti-ai pierdut copilul.
– Esti prima persoana care mi-a spus asta.
Vizionare placuta!!!
Leave a Reply