14 ani de fericire

Azi avem 14 ani impreuna ca si cuplu. Ma intreb cand au trecut. Cu bune, cu rele ziua de 17 august 2002 a fost ziua care a schimbat intreg cursul vietii noastre.

Eram copii. Aveam 19 ani abia impliniti. Am trecut de atunci prin multe impreuna. Ne-am indragostit in mod neasteptat dupa ce am avut sansa sa ne cunoastem cu adevarat si sa ne stergem etichetele care ni le-am pus unul altuia: increzuta si prost. A urmat studentia cu cei 4,5 ani de iubire la distanta. Am inceput sa lucram si sa convietuim. Au urmat starea civila, acum aproape 9 ani (peste cateva ore) si cununia religioasa si nunta acum 8 ani si o zi. Ne-am mutat la casa noastra si chiar daca nu a fost cea mai buna decizie o tratam ca atare. Au urmat copiii, cu cea mai mare incercare, cea a pierderii primului copil. Apoi primii ani cu Soarele nostru care au fost o adevarata incercare pentru noi ca  si cuplu. Curcubeul nostru a venit sa ne umple de si mai multa bucurie sufletele.

Acum ce imi doresc este sanatate amandorura pentru a ne putea creste impreuna fericiti comorile.

Ca si cuplu imi doresc sa reiau un obicei din studentie. De asemenea vreau sa avem iesiri in  2 saptamanale pentru ca in ultimii ani nu prea am avut timp de iesit in 2.

Te iubesc jumatatea mea si iti multumesc ca ai ales sa formam un cuplu.

Stiu din pacate ca am lipsit de pe blog din motive atat personale cat si tehnice si nici nu stiu cat de curand voi reveni cu postari periodice pe blog (pana nu rezolv problemele tehnice sigur nu), dar promit sa revin cat de curand reusesc. Mai am multe de povestit.