Amprenta a peste 15 ani

Vi s-a întâmplat vreodată să vă reîntâlniți după 10-15 ani cu oameni pe care să nu îi recunoașteți (și nu mă refer dpdv fizic)?

Oameni care în trecut erau superficiali, încrezuți, chiar obraznici și batjocoritori, dar pe care amprenta timpului i-a făcut sensibili, profunzi.

În ultimii ani tot am ocazia să-mi reîntâlnesc foști colegi de clasa de acum 15-25 ani. Nu am fost niciodată populară, nici bogată, nici superbă așa încât să fiu tratată cu bun simți de băieții de bani gata ai clasei. Chiar mai mult pentru că nici nu prea ieșem și învățam bine eram deseori considerată tocilară … doar pentru că nu mă lăsam chiar călcată în picioare și mă știam apăra nu am devenit bătaia de joc a tuturor, în orice clipă, dar nici așa nu eram scutită de comentariile acide ale încrezuților.

Acum însă rând pe rând îi intâlnesc și devin tot mai surprinsă de ce amprentă a lăsat timpul asupra lor, dar mai ales progeniturile lor … pentru că puțin câte puțin anii și venirea copiiilor lor i-a maturizat, i-a îmblânzit.

Azi la Noaptea muzeelor, i-am revăzut pe doi colegi din generală unul cu un băietel de 3 ani si unul cu baietel de 2 ani si 3 luni. Să vă zic că dacă ar fi să mă gândesc la cum erau atunci nici nu m-aș fi așteptat să îi întâlnesc tocmai pe ei la muzeu.

Pe lângă asta cred că am purtat cu unul din ei pentru prima dată în viață o discuție serioasă. Nu mi l-aș fi imaginat tătic implicat în creșterea copilului lui și totuși …

Printre altele, el băiat crescut așa încât i s-au oferit în copilărie toate cele materiale în timpul discuției m-a surprins cu replica:

Oare nu suntem egoiști când nu vrem să facem copii doar pe considerente materiale? Ce le ofereau bunicii noștri și totuși erau tare fericiți să aibă frați/surori!

Cât adevăr! Ce frumos e la reuniunea de familie când toți împreună deapănă amintiri și cu cât e mai mare familia cu atât sunt mai multe și mai frumoase amintirile.

Trece timpul, trec anii … își pun amprenta pe viața noastră a tuturor și ne maturizăm …
Și în alergătura zilnică pentru casă, mașină, vacanță, bani, confort ar trebui să ne oprim, să ne jucăm cu piticii noștri mai mult, mai frumos, mai activ, să redevenim copii și beneficiile multiple ar fi și pentru ei și pentru noi.

Pentru ei:
1. S-ar simții importanți, iubiți, ar fi mai fericiți
2. Nu ar crește în ideea goanei după bani și sigur și-ar păstra inocența mai mult, fără să lege prietenii din interes sau să respingă oameni din motive financiare.

Pentru noi:
1. Ne-am elibera de stresul cotidian, redevenind copii pentru o clipă
2. Nu am regreta peste ani că nu le-am acordat copiiilor noștri cât timp ar fi trebuit.

Un articol foarte bun despre bani și a fi părinte l-am citit ieri pe Totul despre mame și vi-l recomand să îl citiți/recitiți.